Eficacitate prin proiectare
Un principiu cheie de proiectare a activităților de dezbatere publică eficiente este acela de a permite participarea. Cele mai importante caracteristici se referă la modul în care proiectarea procesului exprimă sau gestionează relațiile de putere între cei implicați, inclusiv între diverși participanți și cei care lansează inițiativa. Acest lucru poate fi îmbunătățit prin crearea unui mediu și a unui proces care dispun de resurse adecvate, sunt incluzive și favorabile.
Citeşte mai mult
Acordarea unui timp suficient pentru o dezbatere publică poate fi adesea în contradicție cu necesitatea de a lua o decizie politică într-o chestiune urgentă. Cu toate acestea, luarea prea grăbită a deciziilor riscă pur și simplu să amâne sau să deplaseze o dezbatere care poate deveni mai divizată sau mai perturbatoare mai târziu.
Adesea, motivele pentru presiunea timpului sunt condiționate, de exemplu, de asigurarea unui avantaj reputațional sau economic și pot fi atenuate prin previziune și anticipare. Cu toate acestea, orice urgență trebuie să fie respinsă atunci când calitatea procesului de luare a deciziilor publice este mai importantă decât rezultatul. Acest lucru este probabil să se întâmple atunci când persistă incertitudini semnificative, de exemplu, atunci când riscurile și consecințele sunt definite deficitar și când există o ambiguitate semnificativă cu privire la semnificațiile și valorile pe care oamenii le atribuie problemei.
Angajarea de resurse
Pentru a permite participanților să contribuie în mod semnificativ, dezbaterea publică trebuie să beneficieze de resurse adecvate. În funcție de metodologie și de amploare, activitățile de dezbatere publică pot fi costisitoare. Resursele trebuie să fie cel puțin adecvate pentru abordarea adoptată.
Resursele adecvate demonstrează angajamentul inițiatorilor dezbaterii publice și pot include nu doar acoperirea costurilor financiare, ci și dedicarea de timp pentru a sprijini procesul, de la concepere până la urmărire. Resursele inadecvate sau reducerea costurilor pot submina dezbaterea publică și pot duce la rezultate contraproductive.
În cazul în care resursele sunt limitate, abordările pot fi concepute pentru a îndeplini obiective mai limitate. Exagerarea și revendicarea excesivă, prin nerespectarea limitărilor metodologice ale procesului, ar putea fi contraproductivă. Alternativ, resursele ar putea fi extinse prin colaborarea cu organizații profesionale sau ale societății civile, deși va trebui să se acționeze cu diligență pentru a se asigura că astfel de acorduri nu compromit integritatea partenerilor sau a procesului.
Pe lângă un sprijin financiar adecvat, este important ca cetățenii să dispună de suficient timp pentru a participa pe deplin la activitățile de dezbatere publică. Poate fi nevoie de timp pentru o planificare adecvată, pentru a comunica cu publicul vizat, pentru a permite participanților să își planifice implicarea în funcție de alte angajamente pe care le au și pentru a se pregăti pentru participare. Acest lucru este adesea în contradicție cu cerințele de elaborare a politicilor. În cele mai multe cazuri, este important ca participanților să li se acorde timp pentru a lua în considerare dovezile și argumentele, pentru a le discuta cu alte persoane (dacă este cazul) și pentru a-și formula opiniile.
Rezistența față de presiunile de a ajunge la concluzii pripite și acordarea de timp pentru o dezbatere publică poate fi mai eficientă pe termen lung, în special atunci când problemele care trebuie să fie dezbătute sunt complexe.
Gândirea dezbaterii publice ca parte a unui proces de elaborare a politicilor încă de la început, mai degrabă decât ca un exercițiu opțional "adițional", contribuie la asigurarea faptului că dezbaterea servește scopului de a informa procesul de elaborare a politicilor.
Deschiderea către inițiativele de dezbatere publică neinvitată poate contribui la identificarea problemelor de importanță publică și poate oferi un punct central pentru activități ulterioare.
După ce s-a decis asupra unei activități adecvate de dezbatere publică, este important să se asigure că pot fi alocate resurse suficiente.
Oportunitățile de participare la dezbaterea publică pot fi oferite relativ ușor, de exemplu, prin facilitarea petițiilor online.
Activitățile de dezbatere publică ce servesc interesele tuturor participanților pot justifica, de asemenea, împărțirea costurilor.
Atunci când este posibil, utilizarea infrastructurilor organizaționale existente poate fi eficientă din punct de vedere al costurilor, deși trebuie să fie luate în considerare posibilele structuri și bariere de putere încorporate.
Participarea semnificativă și co-proiectarea
Respectarea intereselor participanților este o cerință pentru o dezbatere publică semnificativă. Interesele participanților pot fi respectate prin recompensarea financiară a acestora pentru participare, chiar dacă este vorba doar de o valoare nominală. Cu toate acestea, recompensele participării la o dezbatere publică constau, cel mai adesea, în posibilitatea de a influența procesul de luare a deciziilor publice (a se vedea secțiunea V, "Dezbaterile publice care contează") și de a contribui la modelarea societății. Pentru ca dezbaterea publică să fie eficientă, este necesar ca participanții să înțeleagă că au un interes în ceea ce privește rezultatul și să realizeze că participarea le oferă o influență reală asupra acestuia.
Formularea întrebărilor pentru dezbatere într-un mod imparțial, sau chiar permițând participanților să formuleze întrebările în modul care este cel mai semnificativ pentru ei și care este agreat între ei (co-proiectare), poate contribui la menținerea încrederii în imparțialitatea exercițiului.
Cei care inițiază activități de dezbatere publică ar putea fi nevoiți să renunțe condiționat la o anumită putere în favoarea participanților în schimbul angajamentului acestora. De asemenea, participanții pot simți că au nevoie de mai multe informații sau de o mai bună înțelegere a diferitelor puncte de vedere înainte de a putea avea un schimb semnificativ pe marginea unei probleme. Ar trebui să li se ofere participanților posibilitatea de a-și exprima o astfel de nevoie într-un stadiu timpuriu al planificării, astfel încât experții relevanți să poată fi identificați și implicați în proces.
Inițiatorul ar trebui să fie conștient de posibilele dezechilibre între participanți, de exemplu, diferențele de educație și de statut social, ceea ce poate necesita un facilitator sau un intermediar care să formuleze întrebări relevante pentru experți, astfel încât toate vocile și preocupările să fie auzite.
Legarea activității de dezbatere publică de un rezultat tangibil poate oferi participanților un interes clar în proces și îi poate încuraja să se implice mai mult în acesta.
Interesele participanților la o dezbatere publică pot fi respectate prin implicarea lor în conceperea procesului sau în formularea problemelor abordate (co-proiectare).
Împuternicirea participanților la dezbaterea publică pentru a determina ce informații consideră relevante poate contribui la motivarea acestora pentru a participa, de exemplu, prin oferirea posibilității ca participanții să selecteze experții sau să obțină dovezi pentru a-și informa opiniile.
Implicarea unor facilitatori și intermediari independenți, imparțiali și profesioniști poate contribui la împuternicirea participanților individuali și a subgrupurilor marginalizate.
Accesibilitatea și incluziunea
Dezbaterea publică implică, de asemenea, un spațiu public în care participanții își pot exprima liber opiniile. În realitate, spațiile de discurs sunt aproape întotdeauna structurate de dezechilibrele de putere și de cunoaștere, iar accesibilitatea lor pentru toți cetățenii nu este neapărat egală sau garantată. Acest lucru este valabil la fel de mult pentru aplicarea unui chestionar, cât și pentru accesibilitatea fizică a unui loc.
Dezbaterea publică are loc prin intermediul limbajului. Cei pentru care limba locală nu este prima limbă, de exemplu emigranții recenți, pot avea nevoie de interpreți. Unii indivizi care nu au cunoștințe de limbă maternă sau nu au o educație de bază pot fi mai puțin pricepuți la comunicarea scrisă.
Alfabetizarea rămâne o problemă în toate statele membre. Acest lucru poate fi agravat de utilizarea termenilor tehnici, care sunt deosebit de comuni în biomedicină. Diferențele în ceea ce privește capacitatea lingvistică pot fi deosebit de semnificative acolo unde există mai puțină mediere, de exemplu, în platformele online, în anumite mijloace mass-media și în social media. Din aceste motive, luarea în considerare a unor modalități alternative de comunicare, prin desen și actorie sau prin prezentarea de videoclipuri și votarea cu "click-uri" poate stimula discuția. Informațiile ar putea fi transmise prin utilizarea mai multor mijloace de comunicare (de exemplu, videoclipuri, lucrări de artă) pentru a stimula discuția.
Anumite interfețe pot reprezenta, de asemenea, o problemă: persoanele în vârstă sau cele mai puțin familiarizate cu tehnologia, de exemplu, se pot simți mai puțin confortabile decât altele cu platformele online și cu rețelele sociale, astfel încât ar putea fi necesar să se ia în considerare mijloace alternative sau complementare de implicare. Unele persoane consideră că anumite mass-media sau spații nu sunt primitoare.
Cadrul și modul de participare sunt la fel de importante. De exemplu, este mai puțin probabil ca persoanele cu un statut social sau un nivel educațional scăzut să ia parte la un seminar într-o clădire universitară și să îi provoace pe ceilalți în cadrul discuțiilor față în față.
Poate fi necesară alegerea locurilor de desfășurare astfel încât să fie facilitată participarea persoanelor cu diferite cerințe de acces, de exemplu, a persoanelor în scaun cu rotile și a celor cu cărucioare pentru copii. În plus, absența unor facilități, cum ar fi toalete, săli de rugăciune sau săli de asistență medicală, sau lipsa unei parcări gratuite sau a accesibilității cu mijloacele de transport în comun, îi poate împiedica pe unii să participe la o activitate. Absența unei bucle auditive sau prezența unor interferențe acustice, cum ar fi zgomotul traficului sau zgomotul ambiental, poate face ca un loc să nu fie potrivit pentru o discuție cu mulți participanți.
Includerea tuturor poate însemna, de asemenea, evitarea zilelor în care unele persoane sunt obligate să respecte anumite ritualuri religioase și acomodarea sau compensarea celor care au angajamente de muncă sau responsabilități de îngrijire a copiilor.
Dezbaterea publică trebuie să fie incluzivă și primitoare. Ar trebui să se ia în considerare măsurile necesare pentru a permite tuturor participanților să ia parte la o activitate de dezbatere publică în condiții de egalitate cu ceilalți. Ar putea fi necesară luarea unor măsuri specifice pentru a contracara formele insidioase de excluziune socială.
Ar trebui să se acorde atenție furnizării de spații de dezbatere care să fie accesibile tuturor. Instituțiile și spațiile publice existente, cum ar fi muzeele și spațiile expoziționale, și spațiile și ocaziile în care oamenii se întâlnesc, cum sunt festivalurile de știință și evenimentele publice, pot oferi spații adecvate pentru dezbateri și pot contribui, de asemenea, la revigorarea acestor locuri ca locuri de interacțiune socială.
În timpul unei dezbateri publice, pot fi folosite diferite forme și mijloace de exprimare pentru a încuraja participarea, de exemplu, folosirea desenului și a actului de teatru în locul dialogului vorbit.
Poate fi necesar ca inițiatorii să ia măsuri speciale pentru a implica grupurile marginalizate din punct de vedere social, de exemplu folosind colegi, intermediari sau reprezentanți.
Mecanisme de supraveghere
Sunt necesare mecanisme pentru a se asigura că activitățile de dezbatere publică respectă interesele tuturor celor implicați și, dacă este necesar, sunt adaptate în acest sens. Această funcție ar trebui să fie separată atât de gestionarea și desfășurarea practică a inițiativelor de dezbatere publică, cât și de comisionarii, sponsorii sau destinatarii acestor inițiative.
Ar putea fi de dorit o anumită formă de supraveghere, independentă de organizația inițiatoare sau de comisionarul care au inițiat dezbaterea publică. Aceasta poate lua forma unui grup de supraveghere independent sau a unei persoane cu autoritate, independentă.
Irlanda - Dezbaterea publică privind avortul și abrogarea celui de-al optulea amendament la constituție (2016)
A fost inițiată o activitate de dezbatere publică privind abrogarea celui de-al optulea amendament al Constituției, care interzicea avortul.
Procesul a implicat înființarea unei Adunări a Cetățenilor, care s-a reunit de cinci ori în timpul anilor 2016 și 2017. Concluziile emise de Adunarea Cetățenilor în anul 2017 au pus bazele unui referendum național decisiv în mai 2018. Acordarea unui timp suficient a fost un factor important pentru eficacitatea procesului.
Adunarea cetățenilor irlandezi a fost împuternicită să invite experții pe care dorea să îi audieze și să le adreseze întrebări pentru a stabili o bază solidă pentru deliberările sale.
Regatul unit - Implicarea publicului privind știința creierului, dependența și drogurile (2007)
În cadrul unei serii ample de activități de dezbatere publică în jurul temei "Public Engagement on Brain Science, Addiction and Drugs", participanții au avut posibilitatea de a interacționa cu o gamă largă de experți care le-au furnizat informații utile în dezbatere.
Ca parte a inițiativei de dezbatere publică "Public Engagement on Brain Science, Addiction and Drugs", s-au luat măsuri pentru a asigura participarea activă a consumatorilor de droguri recreaționale și a foștilor consumatori de droguri, nu numai a celor care se prezintă prin intermediul organizațiilor de pacienți. Acestor grupuri li s-a permis să își dezvolte propriul mod preferat de participare, ceea ce au făcut prin dezbateri între ei într-un mediu sigur și prin desemnarea unor intermediari cu care au stabilit relații de încredere pentru a le reprezenta opiniile în cadrul dezbaterii.
Finlanda - Inițiativa cetățenilor adresată parlamentului (2012)
Dezbaterile publice pot fi costisitoare, dar există și modalități mai accesibile de a crea spații de influență publică. Un exemplu în acest sens este inițiativa finlandeză de a construi un site web ușor accesibil pentru ca publicul să poată strânge sprijin pentru o problemă care dorește să fie abordată de parlament. În primii șase ani de la lansarea acestei inițiative, 37 de petiții au fost supuse dezbaterii parlamentului.
Franța - Dezbaterea publică a legii privind bioetica (2018)
Inițiativa franceză "États généraux" a utilizat în mod eficient forumurile regionale existente, ajungând la publicul din întreaga țară și din teritoriile de peste mări și făcând posibilă implicarea publicului larg în dezbaterea națională prin intermediul unei infrastructuri locale.
Polonia - Săptămâna constituțională pentru informare și dialog cu cetățenii (2018)
Săptămâna constituțională poloneză folosește infrastructura organizatorică existentă a școlilor și a altor instituții pentru a pune în legătură studenții și profesioniștii din domeniul juridic prin oferirea de prelegeri de drept constituțional ca parte a unei activități de dezbatere publică ce are loc anual în întreaga țară începând din anul 2015. Este un exercițiu de consolidare a capacităților, oferit pe bază de voluntariat, gratuit, de către specialiștii în drept.
Danemarca - Dezbaterea publică privind viitorul sistemului de sănătate (2008)
Participanții la dezbaterea publică privind viitorul sistemului danez de sănătate au discutat și ulterior au votat asupra unor chestiuni foarte concrete, printre altele stabilirea principiilor de alocare a resurselor de sănătate.