Obiectivul implicării publicului ar putea fi acela de a informa populația cu privire la noile evoluții în biomedicină, de a stimula dezbaterea sau de a pune bazele unei consultări sau participări ulterioare și de a iniția un dialog care ar putea contribui la elaborarea politicilor. Acest lucru ar putea avea, de asemenea, efectul de a încuraja implicarea publicului în general.

Dezbaterea publică nu ar trebui să se refere doar la educarea publicului în ceea ce privește biomedicina, ci și la explorarea interacțiunii dintre evoluțiile biomedicale și semnificațiile și valorile sociale. Aducerea dezbaterii în acești termeni ajută la corectarea dezechilibrelor de cunoaștere și de putere care pot apărea atunci când publicul interacționează cu experții sau cu oficialii.

În majoritatea statelor, mass-media joacă un rol important în consolidarea cunoștințelor și în răspândirea informațiilor. Acest lucru este valabil și atunci când se raportează progresele în cercetarea biomedicală, metodele de tratament, tehnologiile și aplicațiile biomedicale, explicând aceste cunoștințe în legătură cu evenimentele și problemele actuale și, de asemenea furnizând noi informații și expertiză.

O presă liberă joacă un rol important în societate (ca "a patra putere"), ca modalitate de a expune manipularea informațiilor, de a contesta ortodoxiile și de a evalua noile cunoștințe. Mass-media publică ajunge la un număr mare de persoane, dar este adesea considerată ca relatând dintr-un anumit "unghi" și încercând să mobilizeze răsunsuri emoționale. Ea poate fi responsabilă de "exagerarea" noilor evoluții sau de denaturarea nivelului de incertitudine tehnică. Cu toate acestea, rolul său nu ar trebui subestimat, fiind un canal important de informare, care este esențial pentru implicarea publicului.

Social media poate sprijini și extinde funcția mass-mediei publice dar, în măsura în care produc "bule de informații" sau "camere de ecou" autoreferențiale, poate la fel de ușor să consolideze prejudecățile și dezinformarea și chiar să răspândească dezinformarea. O altă limitare este faptul că nu toți oamenii au acces la aceleași informații, deoarece grupurile de discuții din social media tind să fie destinate exclusiv membrilor.

Cercetătorii în domeniul biomedical pot juca un rol important în comunicarea cu publicul cu privire la evoluțiile din biomedicină. Schimburile dintre cercetători și public contribuie la promovarea încrederii publicului în știință și îi ajută pe oamenii de știință să își continue cercetările ținând cont de interesele și valorile societății. Cu toate acestea, experții au adesea nevoie de o formare specifică în ceea ce privește modul de comunicare a activității lor către ne-specialiști. Comunicarea cu publicul (de exemplu, comunicarea cu presa tradițională) poate fi considerată ca făcând parte din obligațiile cercetătorilor, în special dacă activitatea lor este finanțată din fonduri publice, și ar putea deveni o condiție pentru proiectele de cercetare. Informarea timpurie și continuă cu privire la cercetare poate fi realizată, printre altele, prin finanțarea și realizarea de seminarii, dezvoltarea de pagini web și producerea de materiale educaționale pentru școli.

 Ar trebui să se ia în considerare nevoile de informare ale publicului și rolurile diferiților actori în calitate de furnizori de informații; în special, ar trebui să se acorde o atenție deosebită rolului tot mai mare pe care îl joacă social media în conștientizarea și percepția oamenilor cu privire la evoluțiile biomedicale.

 Implicarea atât a cercetătorilor, cât și a mass-mediei poate contribui la promovarea unei culturi a încrederii în știință și tehnologie.

 Ar trebui să se ia în considerare modul în care cercetătorii și factorii de decizie politică ar putea colabora cu mass-media pentru a încuraja și sprijini prezentarea imparțială a informațiilor factuale și critica echilibrată a dovezilor și opiniilor din diferite surse

Exemple: Belarus, Franța, Cipru, Germania

Un pas important în implicarea publicului constă în identificarea aspectelor problematice. Acestea pot fi aspecte care experții și factorii de decizie politică anticipează că vor apărea și doresc să le exploreze mai în detaliu sau pot fi aspecte problematice care apar atunci când oamenii încep să ia în considerare evoluțiile biomedicale.

Dezbaterile timpurii cu privire la astfel de evoluții pot contribui la anticiparea problemelor înainte ca ele să se înrădăcineze și să devină dificil de abordat. Aceasta poate permite ca problemele să fie abordate mai rapid și mai eficient din punct de vedere al costurilor, de exemplu, prin adaptarea design-ului tehnologiilor și modurile în care acestea sunt puse în practică.

 Abordarea aspectelor problematice într-un stadiu incipient poate da încredere factorilor de decizie și cercetătorilor în acceptabilitatea mai largă a scopurilor lor.

 Identificarea aspectelor problematice poate îmbunătăți șansele de a implementa cu succes noile evoluții.

Exemple: Finland

Un obiectiv important al activităților de dezbatere publică este acela de a aduna dovezi cu privire la gama și conținutul opiniilor publice pentru a informa procesul decizional.

Este important de știut în ce măsură dovezile privind opiniile publice vor reprezenta concluzii informate și în ce măsură sunt expresia unor convingeri sau valori subiacente. De asemenea, ar putea fi important să se știe ce anume influențează aceste opinii (de exemplu, cunoștințe tehnice sau credință religioasă), cât de înrădăcinate sunt acestea și în ce fel și din ce motive s-ar putea modifica în timp. 

Ar trebui să se ia în considerare tipul de dovezi care vor fi relevante pentru înțelegerea opiniilor publicului (de exemplu, cantitative sau calitative) și cum va fi justificat modul în care sunt utilizate aceste dovezi. De exemplu, cercetarea observațională, cum ar fi analiza social media, poate fi eficientă din punct de vedere al costurilor, dar are limitări în ceea ce privește cât de informativă poate fi, din cauza lipsei de control asupra informațiilor și a dinamicii sociale în joc.

 Interacțiunea cu publicul oferă o oportunitate de a colecta dovezi privind opiniile sale pentru a confirma sau contesta afirmațiile privind gama, conținutul, conținutul și (posibil) echilibrul de opinii pe un anumit subiect.

 Anumite forme de interacțiune cu publicul pot contribui la dezvăluirea bazelor pe care se întemeiază opiniile publice și la explorarea faptelor și a convingerilor prin care acestea sunt informate.

Obiectivul dezbaterii publice ar putea fi implicarea publicului în procesul decizional, de exemplu, pentru a influența dezvoltarea opțiunilor politice sau pentru a-l implica în guvernanța noilor tehnologii, prin activități de monitorizare sau de revizuire.
Participarea publicului are o serie de beneficii, inclusiv o legitimitate sporită prin reprezentare și asigurarea conformității cu valorile sociale. Cu toate acestea, este important să se înțeleagă relația dintre membrii publicului implicat și publicul mai larg ale cărui interese sunt în joc (a se vedea secțiunea următoare, "Cine ar trebui să fie implicat?").

 Ar trebui să se ia în considerare crearea oportunităților de participare sau implicare a publicului în procesele de luare a deciziilor (de exemplu, în etapa de cartografiere a posibilelor opțiuni politice) și consolidarea capacităților și promovarea oportunităților de participare la guvernanță (de exemplu, panelurile de pacienți).

Exemple: Franța