Analiza a examinat alinierea legii cu standardele Consiliului Europei și directivele Uniunii Europene, axându-se pe abordarea centrată pe victimă și pe furnizarea eficientă de sprijin victimelor infracțiunilor.

Aspectele-cheie ale analizei includ acordarea de compensații financiare victimelor infracțiunilor, întrucât până în prezent nu s-au înregistrat cazuri de acordare de compensații financiare victimelor, comparativ cu solicitările ce vizează alte servicii garantate de lege. Această situație subliniază importanța revizuirii și îmbunătățirii mecanismului de compensare a victimelor infracțiunilor.

Ca răspuns la aceste constatări, Consiliul Europei a recomandat câteva reforme importante pentru îmbunătățirea legislației. În primul rând, acesta sugerează clarificarea și extinderea principiilor care stau la baza reabilitării victimelor, inclusiv nediscriminarea, confidențialitatea, incluziunea, accesibilitatea și sprijinul individualizat adaptat nevoilor și vulnerabilităților specifice ale victimei. De asemenea, ar trebui să se pună un accent deosebit pe prioritizarea interesului superior al copiilor implicați.

Introducerea conceptului de justiție restaurativă este recomandată pentru a se asigura că legea se axează pe abordarea nevoilor și intereselor victimelor, în loc să se axeze exclusiv pe pedeapsă. În plus, definiția "victimă" ar trebui extinsă pentru a include nu doar victimele directe, ci și membrii apropiați ai familiei, cum ar fi rudele extinse, concubinii și partenerii civili, asigurându-se astfel că atât victimele directe, cât și cele indirecte sunt eligibile pentru sprijin în funcție de tipul de prejudiciu suferit.

Analiza juridică subliniază, de asemenea, necesitatea de a simplifica procesul de acces al victimelor la servicii. Eligibilitatea ar putea fi stabilită pe baza declarației pe propria răspundere în situații de urgență, în timp ce structurile locale de asistență socială ar trebui să fie împuternicite să evalueze nevoile victimelor și să le acorde accesul la serviciile de sprijin necesare. În plus, legea ar trebui să garanteze accesul la asistență psihologică pentru victimele care nu sunt implicate oficial în procedurile penale, precum și pentru membrii apropiați ai familiei acestora, indiferent dacă au raportat infracțiunea sau au participat la procedurile judiciare.

Pentru grupurile vulnerabile, cum ar fi victimele traficului de persoane, violenței în familie, infracțiunilor privind viața sexuală și persoanele cu dizabilități, recomandările solicită accesul necondiționat la asistență juridică garantată de stat și consiliere psihologică. De asemenea, recomandă ca despăgubirile financiare și asistența juridică să fie puse la dispoziția tuturor victimelor infracțiunilor, indiferent de statutul lor juridic în Republica Moldova la momentul comiterii infracțiunii.

În plus, se propune elaborarea unui cadru de reglementare care să reglementeze asistența psihologică și profesia de psiholog, asigurând autorizarea și acreditarea profesioniștilor pentru a oferi victimelor un sprijin de înaltă calitate. În cele din urmă, procesul prin care victimele pot solicita despăgubiri ar trebui simplificat prin eliminarea cerințelor documentare inutile. Autoritățile ar trebui să fie împuternicite să obțină documentele necesare pe cale electronică pentru a ușura sarcina victimelor care solicită despăgubiri.

Aceste modificări legislative vizează alinierea cadrului Republicii Moldova privind reabilitarea victimelor infracțiunilor la cele mai bune practici europene, asigurând că victimele primesc sprijinul complet de care au nevoie pentru a se recupera.

Textul integral al analizei juridice poate fi descărcat aici.

Analiza juridică a fost elaborată în cadrul proiectului Consiliului Europei „Consolidarea sistemului de justiție penală bazat pe respectarea drepturilor omului în Republica Moldova", care face parte din Planul de acțiuni al Consiliului Europei pentru Republica Moldova pentru perioada 2021-2024.