Despre proiect

Scopul proiectului este de a dezvolta un sistem de suport la nivelul actorilor publici locali și a societății civile, pentru a proteja drepturile grupurilor vulnerabile (LGBTI, femei, minorități etnice și religioase, persoane cu dizabilități fizice și mentale, printre alții) împotriva urii și a crimelor motivate de prejudecată și pentru a consolida eforturile de îmbunătățire a cadrului legal, a capacităților de aplicare a legii și de creștere a conștientizării.

Proiectul va fi implementat în cadrul Planului de Acțiuni al Consilului Europei pentru Republica Moldova 2021-2024, prin care Consiliul Europei și autoritățile din Moldova au convenint să implementeze în continuare în comun, prin proiecte de cooperare, reforme în mai multe domenii, inclusiv cel al anti-discriminării și egalității. Proiectul va susține de asemenea implementarea Planului Național de Acțiuni în domeniul Drepturilor Omului (PNADO) pentru perioada 2018-2022 pentru Republica Moldova, în special în raport cu anti-discriminarea și drepturile minorităților etnice.

 Contextul legal

În momentul actual, în legislația Republicii Moldova sunt lacune în ceea ce privește calificarea, investigarea și adjudecarea crimelor motivate de prejudecată. Pe lângă lacunele legislative, la nivel local rolul și capacitățile de aplicare a legislației, necesită clarificări suplimentare și fortificare, de la nivelul de prevenire până la cel de investigare penală. Nivelul de conștientizare a victimelor asupra drepturilor pe care le au în cazul presupuselor crime motivate de prejudecată, este de asemenea minim. Crimele motivate de prejudecată creează o atmosferă ostilă în societate în relație cu grupurile déjà marginalizate. Datele colectate de sistemul judiciar și instituțiile de aplicare a legislației din domeniu, oferă un tablou incomplet asupra aspectelor problematice, în timp ce datele colectate de organizațiile societății civile confirmă problema urii în raport cu diferite grupuri. În conformitate cu ultimul raport de monitorizare al CERI pentru Republica Moldova (2018), grupurile cele mai afectate de discursul de ură și de crimele motivate de prejudecată, sunt LGBTI, femeile, comunitatea romilor și alte minorități etnice. Raportul CERI s-a focusat de asemenea pe intersecționalitatea motivelor de discriminare, în raport cu situația specifică a femeilor rome și musulmane, îndeosebi vulnerabile la discriminare și excluziune, pe baza genului și a etniei sau religiei. Datele societății civile confirmă această tendință.

În rapoartele de monitorizare CERI pentru Republica Moldova, CERI a recomandat modificarea legislației pénale și anti-discriminare, în conformitate cu Recomandarea de Politică Generală CERI Nr. 7 privind legislația națională de combatere a rasismului și discriminării rasiale. Proiectul de lege nr. 301, care nu este încă adoptat, ar completa lacunele identificate la nivel de legislație. Proiectul de lege nr. 301 cuprinde un set de modificări la Codul Penal și Codul Contravențional, care se referă în primul rând la definirea “motivului de prejudecată”, pînă la revizuirea infracțiunilor primare și a circumstanțelor agravante în raport cu crimele motivate de ură și prejudecată. Proiectul de lege este încă în așteptare la Comisiile Parlamentare, în ciuda eforturilor de promovare a acestuia.

Această situație confirmă starea lucrurilor în legătură cu crimele motivate de prejudecată în Republica Moldova: pe de o parte, victimele nu raportează crimele motivate de prejudecată de frica represaliilor sau cea de a nu fi luate în serios, pentru unele comunități, raportarea se face prin intermediul ONG-urilor (în special pentru comunitatea LGBTI), în timp ce actorii de aplicare a legii și din sistemul judiciar, în continuare nu califică, nu investighează și nu judecă cazurile în mod corespunzător. Există necesitatea atât ca legislația să intre în vigoare, cât și pentru creșterea capacității de executare a legii și dezvoltarea unei culturi de suport local al victimelor. Pe de altă parte, conștientizarea și înțelegerea crimelor motivate de prejudecată este minimă, așadar este necesar și de a informa grupurile țintă specifice și populația generală despre acest fenomen.

În acest context, Consiliul Europei va implementa în perioada Septembrie 2021 – Septembrie 2024, un proiect cu scopul de a dezvolta un sistem de suport la nivelul actorilor publici locali și a societății civile, pentru a proteja drepturile grupurilor vulnerabile (LGBTI, femei, minorități etnice și religioase, persoane cu dizabilități fizice și mentale, printe alții) împotriva urii și a crimelor motivate de prejudecată și pentru a consolida eforturile de îmbunătățire a cadrului legal, a capacităților de aplicare a legii și de creștere a conștientizării.

Proiectul va avea o abordare intersecțională a urii și discriminării, având în vedere situația specifică a grupurilor vizate, ținând cont de multiplele caracteristici protejate ; de exemplu, se va lua în considerație că femeile și fetele întâmpină forme diferite și adiționale ale crimelor motivate de prejudecată și întâmpină în mod special bariere de acces la remediere, ce trebuie abordate pentru a asigura că femeile și fetele beneficiază egal de rezultatele proiectului.

 Ce vrem să realizăm

 Cine sunt partenerii noștri?

Pe perioada implementării proiectului, următorii parteneri vor fi asociați proiectului : Parlamentul și Comisiile relevante ; Agenția Relații Interetnice ; Ministerul Afacerilor Interne ; Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova ; Ministerul Justiției ; Consiliul Egalității ; Inspectoratul General al Poliției ; organizațiile societății civile.

 Cine sunt beneficiarii?

Proiectul vizează organizațiile societății civile, comunitățile vulnerabile afectate de discriminare, discurs de ură și crime motivate de prejudecată în Republica Moldova, membrii Parlamentului, ofițeri de Poliție, autorități locale și regionale din Republica Moldova. Beneficiarii finali ai proiectului sunt: comunitatea romilor, publicul general, persoane cu dizabilități, minorități etnice, persoane LGBTI, din Republica Moldova.