Ce este un discurs sexist ? Cum poate fi acesta identificat ? Ce poate face cetățeanul de rând, atunci când se ciocnește de un discurs sau comportament sexist ? Care este rolul presei și cum gestionează jurnaliștii situațiile când au de-a face cu un discurs sexist?

Aceste aspecte au fost puse în discuție pe parcursul unui training de 2 zile organizat de Consiliul Europei pentru un grup de activiste civice și jurnaliști/iste.

Instruirile au fost livrate de formatoarea, dr., conf. univ. Loretta Handrabura, autoarea ”Metodologiei de monitorizare a discursului și comportamentului sexist în mass-media tradițională și online din Republica Moldova, în special în perioadele electorale”, elaborate în cadrul proiectului „Susținerea Pluralismului media și a libertății de exprimare în Republica Moldova”, implementat de Oficiul Consiliului Europei la Chișinău. https://www.coe.int/en/web/chisinau/media-pluralism-and-freedom-of-expression   

La instruirea de pe 4 iulie au participat 20 de membre ale Asociației bibliotecarilor din Moldova (ABRM)  din 12 localități ale Republicii Moldova, iar pe 6 iulie - 15 jurnaliști și jurnaliste de la mai multe instituții media naționale și regionale.

Formatoarea a pornit de la discursul public și efectele acestuia, atenționând participanții că: “Prin limbaj creăm, construim și deconstruim, exprimăm percepțiile și gândurile. Limbajul ne definește; manifestăm aprobare, dezaprobare, este extensia fondului nostru, acumulat prin experiență și valorile noastre. Vorbim despre respect și acceptare“.

Ea le-a vorbit participanților despre comunicarea electorală bazată pe diverse forme de discriminare, despre discursul de ură și discriminare, despre sexismul în alegeri. O atenție specială a atras limbajului sexist vs limbajul echilibrat în privința genului, accentuând mecanismele discursive de excludere prin limbaj. Fiecare teza expusă a fost completată cu exemple din presa autohtonă, astfel că participanții și participantele să înțelegă mai bine și să poată depista mai ușor cazurile de discurs de ură, inclusiv cel sexist.

„Trainingul a fost util și cred că mai mulți jurnaliști ar trebui să particpe la asemenea instruiri pentru a-și exercita activitatea cât mai bine și mai corect”, a spus jurnalista de la TRM, Valeria Văcărescu, adăugând că ar fi bine ca pe viitor să fie aprofundată diferența dintre discursul de ură și dreptul la opinie/libertatea de exprimare.

Bibliotecarele au apreciat această activitate, menționând că „ a fost o instruire de nota 10, cu multă informație utilă și că ar fi binevenite cât mai multe instruiri de acest fel”. Aurelia Vrabie, directoarea bibliotecii din Ștefan Vodă a menționat că pe viitor va fi mai atentă la limbaj: „Voi exclude formele de limbaj sexist, voi încuraja exprimările la feminin, voi fi mai atentă la comportamentul sexist”.

Pe lângă lucrul în echipă, brainstorming, analiză individuală, participantele și participanții la instruirea de pe 6 iulie au avut ocazia să discute și să-i adreseze întrebări vicepreședintei Consiliului Audiovizualului, Aneta Gonța, care le-a vorbit despre prevederile metodologiei de monitorizare a discursului de ură și sexist, aprobat de CA și care va fi aplicat pe perioda campaniei electorale. Ea le-a atras atenția la sancțiunile pe care CA le va aplica în cazurile în care vor fi depsitate și raportate cazuri de discurs de ură, discriminatoriu și sexist.